Iti amintesti?
12.01.2012
Uneori mi-am dorit sa vorbesc cu tine despre nimic, alteori am simtit nevoia sa impartasesc cu tine minuni traite care ma sufocau… nu stiu de ce insa am tacut de fiecare data…
Stii, anul trecut Ema s-a casatorit… Ema este un om pe care il iubesc tare mult si care atunci cand am scris a doua oara despre tine pe blog a avut o mare, mare criza de gelozie… Dar pe ea o iubesc asa, pe tine te iubesc altfel… Nu am fost la nunta Emei, desi ar fi fost unul dintre putinele lucruri firesti si de la sine intelese ale existentei mele… Si poate nu voi fi iertata niciodata pentru asta… mai ales ca primul lucru despre care am vorbit cu Ema cand am cunoscut-o a fost “nunta”…
Ce vroiam sa spun insa este… am intrebat-o pe Ema daca este fericita acum ceva vreme… daca este fericita in casa ei, cu sotul ei, cu noutatile toate… si lucrurile vechi totodata… Si Ema este fericita… am crezut-o cand mi-a spus ca este. Ea nu m-a mintit prea des in relatia noastra si atunci cand a facut-o a avut grija sa marturiseasca din “greseala” mai tarziu…
Stii, ce ai spus despre mine luni seara… iti multumesc! Imi amintesc cate emotii am avut cand v-am cunoscut prima oara pe tine si pe Costin… Imi era teama ca nu o sa fiu pe placul vostru, ca o sa fiti dezamagiti, nu stiam ce v-a spus el despre mine… Si simteam cum ma analizati, cum sunteti atenti la fiecare gest, cuvant… Tare mult mi-am dorit sa va fiu draga… pentru ca stiam ca si el va este drag… Eu nu fac des eforturi pentru a fi placuta… din contra… Tibi poate vorbi mai mult despre aceasta parte a mea… e delicios de sincer cand vorbeste despre cat de increzuta si mandra si… sunt eu…
Am vrut sa-ti spun ca mi-esti draga… ca imi doresc sa fii fericita pana in profunzimea celei mai ascunsa celula a sufletului tau… ca ma bucur sa fiu cu voi duminica si o sa incerc sa nu plang…
Am vrut sa iti spun ca esti o femeie frumoasa, inteligenta, bogata, delicata, complicata, puternica… speciala… Si sunt norocoasa pentru ca esti astfel…
Nu stiu ce sa iti spun despre ce va fi caci nu am fost niciodata acolo… Insa poti conta pe mine daca vrei vreodata sa ii faci lui Costin prajituri (nu-mi ies intotdeauna, dar sunt comestibile in marea lor majoritate), sau daca ai pofta vreodata sa fugi in lume (o mica evadare, nu de tot)… daca vrei sa mergi la cumparaturi cu buget limitat (ma pricep la a economisi… nu radeti, vorbesc serios!)… poti conta pe mine si in calitate de dadaca, dar numai dupa ce Tatomir cel mic invata sa vorbeasca si sa mearga pe ale lui picioruse si mai ales sa manance singur (cu mana dreapta bineinteles:) )… sau daca vreodata te vei plictisi de papusile tale de portelan poti conta pe mine… mi le poti da mie fara probleme.
Draga mea, sa fii fericita imi doresc, sa te trezesti in fiecare dimineata zambind, zambindu-i lui, si sa gasesti implinire in fiecare zi de doi. Si daca Tibi va dori vreodata sa ma ia de nevasta sa il sustineti si sa ii spuneti ca este cea mai buna decizie din viata lui.
Cat despre ziua de duminica, mult asteptata zi (de vreo 7 ani… doar atat): sa fii senina, sa nu te agiti, sa nu te intereseze de nimeni si de nimic… doar de voi (de invitati se ocupa domnisoara de onoare, familia, viitoarele preotese… vezi cata lume?… o sa ii sufocam pe invitati cu atentia noastra)… tu trebuie doar sa fii in centrul atentiei si sa fii fericita… asa ar trebui sa fie toate miresele, nu-i asa? Nu intentionez sa ucid diabeticii care ajung pe blogul meu, dar… chiar trebuie sa iti poti aminti cu drag fiecare clipa a zilei… nu-mi plac miresele care dimineata sunt frante de oboseala, cu nervii la pamant si habar nu au ce s-a intamplat in jurul lor in ultimele 24 de ore…
Si inca ceva… daca te mariti nu inseamna ca nu mergem impreuna la Noaptea Muzeelor, la teatru, la Sala Dalles (nu pentru martipan! Sau mai negociem…)… sa bantuim librariile si a chitaim de placere la toate florile crosetate si minunatiile de pe tarabe… sa bem ceai la MNAC, ca imbratisam toti pomii din Herastrau cu rotile bicicletelor inchiriate, sa mancam fitosele si sa ne inverzim hainele tolanindu-ne in iarba uda si vorbind despre toate si despre nimic… imi amintesc acum ca esti datoare o dupamiaza cu clatine si martini (pentru baieti inca mai am magnetii daca se plictisesc si au chef de joaca)…
P.S.1 Revin cu poze si detalii picante de la nunta 
P.S. 2 Oare daca prind buchetul Tibi va crede ca este un semn?!
P.S. 3 Ralu, analizeaza bine unghiul de aruncare si gandeste-te doar la faptul ca la 50 de ani nu voi mai arata grozav in rochie de mireasa… si nu mai am mult pana atunci!
P.S. 4 Cat despre valsul mirilor: imagineaza-ti ca sunteti singuri, nu-i nimeni in jur, lipeste-te strans de Bibi, calca-l pe picior fara griji, poti gresi pasii, dar nu il lasa pe el sa te calce:), spune-i ca-l iubesti si totul va fi PERFECT! Dansul este al vostru si in voi, pentru voi, nicidecum pentru invitati (scenaristul Happy Feet ar muri de ciuda daca ar citi replica asta … dar vorbesc serios, sa stii!)
Nici macar nu a fost nevoie sa calculez unghiul de aruncare. A venit totul de la sine. Acum ramane doar intrebarea daca Tibi a luat asta ca pe un semn…
Nu am cuvinte destule ca sa iti zic cat ma bucur ca ai intrat in vietile noastre si cat iti multumesc pt toate lucrurile frumoase pe care le-ai adus cu tine.
Promit ca la nunta ta sa dansez pana-mi rup picioarele ( cu o singura conditie – sa fie mai buna ca cea de la noi)
La muzica ma refeream pt ca acum am recitit comentariul de mai sus si mi-am dat seama ca am omis subiectul din paranteza
Eu l-as fi luat la omor pe DJ-ul meu numai ca eram mult prea ocupata